Anticorpi anti-mușchi neted (ASMA)

Informaţii generale

Anticorpii anti-mușchi neted (engl. anti-smooth muscle antibodies, ASMA) se asociază cu afecţiuni autoimune ale ficatului şi căilor biliare. Prevalenţa ASMA în hepatita autoimună de tip 1 este de aproximativ 70%, pe când în ciroza biliară primitivă este de 20-30%. Epitopii ţintă pentru aceşti autoanticorpi sunt reprezentaţi de actină (86% din cazuri) dar şi de alte componente ale citoscheletului cum arf fi tubulina, vimentina, desmina, troponina și tropomiozina (14% din cazuri).

În hepatita autoimună de tip 1, principala ţintă antigenică pentru ASMA este forma filamentoasă a actinei (actina F). Prezenţa anticorpilor anti-actină este relevantă în special la pacienţii pediatrici, unde pot fi singurul marker al bolii (chiar în titruri mici). Studiile efectuate au arătat că acest tip de anticorpi este asociat cu un debut al bolii la o vârstă mai tânără, haplotipul HLA-A1-B8-DR3, o frecvenţă mai mare a eşecului terapeutic şi a mortalităţii prin boală hepatică şi cu necesitatea efectuării precoce a transplantului hepatic, în comparaţie cu pacientii care sunt diagnosticaţi cu hepatită autoimună tip 1, dar nu prezintă anticorpi anti-actină.

În cursul terapiei imunosupresoare se constată dispariţia ASMA la majoritatea pacienţilor; cu toate acestea statusul serologic nu poate avea valoare predictivă asupra ratei de recaderi la întreruperea corticoterapiei. Mai mult, atât titrul iniţial al anticorpilor, cât şi dinamica lor în cursul bolii nu reprezintă markeri de prognostic pentru hepatita autoimună de tip 1.

În concluzie, ASMA nu sunt implicati in patogenia bolii şi de aceea determinarea lor are mai mult valoare diagnostică decât prognostică.

Performanța diagnostică a ASMA se îmbunătățește dacă sunt prezenți concomitent și anticorpii anti-nucleari (ANA)^1;2;3;4;5;6.

Recomandări pentru determinarea ASMA – suspiciune clinică de hepatită autoimună activă (hepatită acută sau cronică de etiologie neprecizată, inclusiv în cazul disfuncției grefei după transplantul hepatic).

Mențiune: În 25-34% din cazuri hepatita autoimună este asimptomatică, de aceea testarea autoanticorpilor trebuie luată în considerare în prezența unor modificări ușoare, recent depistate, ale activității enzimelor hepatice. Întârzierea diagnosticului și în consecință a tratamentului adecvat poate conduce la scăderea ratei de supraviețuire la 10 ani, comparativ cu fomele severe de hepatită autoimună tratate corespunzător^3;4;5;6.

Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese)⁷.

Specimen recoltat – sânge venos⁷.

Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator⁷.

Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare⁷.

Volum probă – minim 0.5 mL ser⁷.

Cauze de respingere a probei – ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian⁷.

Stabilitate probă – serul separat este stabil minim 7 zile la 2-8°C; timp mai îndelungat la -20°C^7;8.

Metodă – ELISA. Sunt determinați anticorpii anti-actină⁷.

Valori de referinţă

Rezultatele sunt exprimate în unităţi arbitrare (AU) şi sunt interpretate astfel:

<20 AU/mL : negativ

20-30 AU/mL : slab pozitiv

>30 AU/mL: pozitiv⁷.

Limite şi interferenţe

La fel ca și ANA, ASMA nu sunt în totalitate specifici pentru hepatita autoimună, prezența lor fiind înregistrată la 20-40% dintre pacienții cu boală hepatică alcoolică, steatoză hepatică non-alcooolică, hepatită virală cronică B sau C, ciroză biliară primitivă sau colangită sclerozantă primitivă. ASMA pot apărea în titruri scăzute la 3-18% din indivizii sănătoşi. Deși anticorpii anti-actină F prezintă specificitate mai mare pentru hepatita autoimună comparativ cu ASMA, aceștia pot fi întâlniți și în infecții virale, boli de colagen, boala celiacă, boala Crohn, tiroidita autoimună, diabet^1;2;3;4;5;6.

Bibliografie

1. Czaja AJ. Diagnosis and Management of Autoimmune Hepatitis: Current Status and Future Directions. Gut Liver. 2016 Mar;10(2):177-203.
2. Kalliopi Zachou, et al. Autoantibodies and autoantigens in autoimmune hepatitis: important tools in clinical practice. In Journal of  Autoimmune Diseases, 2004, 2: 1740-1757.
3. Cancado EL, Abrantes-Lemos CP, Terrabuio DR. The importance of autoantibody detection in autoimmune hepatitis. Front Immunol. 2015 May 13;6:222.
4. Gatselis NK, Zachou K, Koukoulis GK, Dalekos GN. Autoimmune hepatitis, one disease with many faces: etiopathogenetic, clinico-laboratory and histological characteristics. World J Gastroenterol. 2015 Jan 7;21(1):60-83.
5. Himoto T, Nishioka M. Autoantibodies in liver disease: important clues for the diagnosis, disease activity and prognosis. Auto Immun Highlights. 2013 Feb 22;4(2):39-53.
6. Liberal R, Vergani D, Mieli-Vergani G. Update on Autoimmune Hepatitis. J Clin Transl Hepatol. 2015 Mar;3(1):42-52.
7. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2017. Ref Type: Catalog
8. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Actin (Smooth Muscle) Antibody. www.labcorp.com 2017. Ref Type: Internet Communication