Anticorpi anti-neuronali în LCR

Informații generale – Anticorpi anti-neuronali în LCR

O serie de autoanticorpi antineuronali și gliali sunt recunoscuți clinic ca fiind biomarkeri ai răspunsului imun, la pacienții cu anumite tipuri de cancer (autoanticorpi paraneoplazici). Aceștia sunt: antineuronal nuclear antibody-type 1 (ANNA-1), antineuronal nuclear antibody-type 2 (ANNA-2), antineuronal nuclear antibody-type 3 (ANNA-3), anti-glial/neuronal nuclear antibody-type 1 (AGNA-1), Purkinje cell cytoplasmic antibody-type 1 (PCA-1), Purkinje cell cytoplasmic antibody-type 2 (PCA-2), Purkinje cell cytoplasmic antibody-type Tr (PCA-Tr), amphiphysin antibody assay, collapsin response-mediator protein-5 Neuronal (CRMP-5, IgG)^1-3.

Pacienții seropozitivi prezintă simptome și semne neurologice în mai mult de 90% din cazuri; cele mai frecvente sunt carcinomul pulmonar cu celule mici, carcinomul ovarian (sau carcinomul mullerian înrudit), carcinomul mamar, timomul sau limfomul Hodgkin. Cancerele pot fi de novo sau recurente, sunt de obicei limitate în volum metastatic și sunt depistate prin proceduri imagistice standard. Detectarea autoanticorpilor-biomarker permite diagnosticarea precoce și inițierea tratamentul cancerului, ceea ce poate reduce semnificativ morbiditatea^4,5.

Serul este specimenul preferat pentru autoanticorpii paraneoplazici. Cu toate acestea, rezultatele din lichid cefalorahidian (LCR) sunt uneori pozitive atunci când rezultatele serice sunt negative (în special pentru proteina-5-IgG mediatoare a răspunsului la colapsină – CRMP-5). În plus, LCR este mai ușor de interpretat deoarece, în general, nu conține anticorpii interferenți nespecifici, care sunt prezenți obișnuit în serul pacienților cu cancer^5-7.

Recomandarea este de a prezenta probe din LCR și probe din ser, fie pentru testare simultană, fie păstrate pentru testare, dacă serul este negativ. Western blot CRMP-5-IgG este, de asemenea, efectuat la cerere, pentru o detectare mai sensibilă a CRMP-5-IgG. Testarea trebuie solicitată în cazurile cu afectare ganglionară bazală subacută (Boala Parkinson), neuropatii craniene (în special în formele cu pierderea vederii, gustului sau mirosului) și  în mielopatii^7,8.

Anticorpii antineuronali au fost implicați în apariția ticurilor și tulburărilor obsesiv-compulsive asociate cu infecțiile cu streptococ de grup A⁸. Boala celiacă (BC) este o altă afecțiune care a fost legată de prezența de anticorpi neuronali. Această tulburare autoimună este adesea declanșată de ingestia de gluten⁹ și poate afecta o gamă largă de organe și țesuturi, inclusiv mușchii, sistemul nervos, articulațiile și pielea.

Recomandări pentru determinarea anticorpilor anti neuronali

• Ajută la diagnosticarea tulburărilor neurologice autoimune paraneoplazice legate de carcinomul pulmonar, mamar, ovar, timom sau limfom Hodgkin¹⁰

Specimen recoltat – lichid cefalorahidian (LCR)¹⁰

Recipient de recoltare – recipient steril¹⁰

Volum probă – 4 mL¹⁰

Cauze de respingere a probei

• Specimen contaminat¹⁰

Stabilitate probă – timp de 28 de zile la temperaturi cuprinse între 2-4ᵒC¹⁰

Metodă – imunofluorescență indirectă¹⁰

Valori de referință

Anticorpii direcționați împotriva proteinelor din neuroni, gliale, mușchi, în anumite tipuri de cancer, sunt biomarkeri serologici valoroși de răspuns imun. Aceștia nu se găsesc la subiecții sănătoși și sunt de obicei însoțiți de simptome și semne neurologice subacute.

De asemenea, pot avea o asociere sindromică mai multe tipuri de autoanticorpi, dar niciun tip izolat de autoanticorpi nu poate prezice un sindrom neurologic specific. În schimb, un profil pozitiv de autoanticorpi are o valoare predictivă de 80% până la 90% pentru un anumit tip de cancer¹⁰.

Bibliografie

1. Cox, C. J., Zuccolo, A. J., Edwards, E. V., Mascaro-Blanco, A., Alvarez, K., Stoner, J., Chang, K., & Cunningham, M. W. (2015). Antineuronal antibodies in a heterogeneous group of youth and young adults with tics and obsessive-compulsive disorder. Journal of child and adolescent psychopharmacology, 25(1), 76–85. https://doi.org/10.1089/cap.2014.0048
2. Endres, D., Leypoldt, F., Bechter, K., Hasan, A., Steiner, J., Domschke, K., Wandinger, K. P., Falkai, P., Arolt, V., Stich, O., Rauer, S., Prüss, H., & van Elst, L. T. (2020). Autoimmune encephalitis as a differential diagnosis of schizophreniform psychosis: clinical symptomatology, pathophysiology, diagnostic approach, and therapeutic considerations. European archives of psychiatry and clinical neuroscience, 270(7), 803–818. https://doi.org/10.1007/s00406-020-01113-2
3. Endres, D., Meixensberger, S., Dersch, R., Feige, B., Stich, O., Venhoff, N., Matysik, M., Maier, S. J., Michel, M., Runge, K., Nickel, K., Urbach, H., Domschke, K., Prüss, H., & Tebartz van Elst, L. (2020). Cerebrospinal fluid, antineuronal autoantibody, EEG, and MRI findings from 992 patients with schizophreniform and affective psychosis. Translational psychiatry, 10(1), 279. https://doi.org/10.1038/s41398-020-00967-3
4. Endres, D., Rauer, S., Venhoff, N., Süß, P., Dersch, R., Runge, K., Fiebich, B. L., Nickel, K., Matysik, M., Maier, S., Domschke, K., Egger, K., Prüss, H., & van Elst, L. T. (2020). Probable Autoimmune Depression in a Patient With Multiple Sclerosis and Antineuronal Antibodies. Frontiers in psychiatry, 11, 745. https://doi.org/10.3389/fpsyt.2020.00745
5. Michalak, S., Cofta, S., Piatek, A., Rybacka, J., Wysocka, E., & Kozubski, W. (2009). Onconeuronal and antineuronal antibodies in patients with neoplastic and non-neoplastic pulmonary pathologies and suspected for paraneoplastic neurological syndrome. European journal of medical research, 14 Suppl 4(Suppl 4), 156–161. https://doi.org/10.1186/2047-783x-14-s4-156
6. Balint, B., Vincent, A., Meinck, H. M., Irani, S. R., & Bhatia, K. P. (2018). Movement disorders with neuronal antibodies: syndromic approach, genetic parallels and pathophysiology. Brain : a journal of neurology, 141(1), 13–36. https://doi.org/10.1093/brain/awx189
7. Steiner, J., Schiltz, K., Bernstein, H. G., & Bogerts, B. (2015). Antineuronal antibodies against neurotransmitter receptors and synaptic proteins in schizophrenia: current knowledge and clinical implications. CNS drugs, 29(3), 197–206. https://doi.org/10.1007/s40263-015-0233-3
8. Crespi, B. J., & Thiselton, D. L. (2011). Comparative immunogenetics of autism and schizophrenia. Genes, brain, and behavior, 10(7), 689–701. https://doi.org/10.1111/j.1601-183X.2011.00710.x
9. Kim, S. Y., Choi, S. A., Ryu, H. W., Kim, H., Lim, B. C., Hwang, H., Chae, J. H., Choi, J., Kim, K. J., Hwang, Y. S., Lee, S. T., Chu, K., & Lee, S. K. (2014). Screening Autoimmune Anti-neuronal Antibodies in Pediatric Patients with Suspected Autoimmune Encephalitis. Journal of epilepsy research, 4(2), 55–61. https://doi.org/10.14581/jer.14012
10. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. [on-line]: https://www.mayocliniclabs.com/test-catalog/Overview/37430#Overview (Accesat la data de 08.05.2021).