Antigen Streptococ betahemolitic grup A

Testul Antigen Streptococ betahemolitic grup A se efectuează în anumite centre Synevo, conform următoarelor specificații/ condiții:

• Călărași:  recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Călărași (Str. Bucuresti, nr. 117, parter) de L-V: 11:00 – 12:00
• Fetești: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Fetești (Str. Calarasi, Bl. B13, Sc. C, parter) de L-V: 11:00 – 12:00
• Mangalia: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Mangalia (Str. 1848 nr. 13, bl. 6 sc. D, parter, ap.31) de L-V: 11:00 – 12:00
• Medgidia: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Medgidia (Str. Independenţei, nr. 10, bl. IP10 (lângă dispensar)) de L-V: 11:00 – 12:00
• Slobozia: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Slobozia (B-dul Matei Basarab nr 32, Bloc D4) de L-V: 07.00 – 11:00
• Tulcea: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Tulcea (Str. 1848 nr. 13, bl. 6 sc. D, parter, ap.31) de L-V: 07:30– 11:30
• Restul țării: recoltarea se efectuează în timpul programului de recoltare al centrului ales. Mai multe informații despre programul locațiilor găsiți aici.

Informatii generale – Antigen Streptococ betahemolitic grup A

Faringita  bacteriana reprezinta 5-10% din totalul faringitelor, in comparatie cu faringita virala al carui procent este de 30-60%. Cel mai frecvent agent etiologic al faringitei bacteriene este streptococul beta-hemolitic grup A; microorganismul se transmite prin contact direct intre persoane, prin intermediul picaturilor Pflϋge sau al secretiilor nazale, de aceea riscul de imbolnavire este mai mare in colectivitati si familie. Perioada de incubatie a bolii variaza intre doua pana la cinci zile^1;2;5.

Testul de depistare rapida a antigenului Streptococului betahemolitic grup A este utilizat frecvent in practica clinica, in special in pediatrie, pentru identificarea germenului in faringite acute si inceperea prompta a tratamentului antibiotic, inainte de a astepta rezultatele culturii care devin disponibile in 24-48 ore. Sensibilitatea testului variaza intre 80-95% iar specificitatea acestuia este de 98%. Obtinerea unui rezultat pozitiv permite initierea prompta a  terapiei; un rezultat negativ impune insa, in prezenta simptomelor clinice, efectuarea culturii^1;2;4.

Testul mai poate fi folosit si la pacientii asimptomatici pentru depistarea starii de purtator; in acestii situatii s-a demonstrat ca aceasta investigatie are o valoare predictiva negativa foarte buna in comparatie cu cea a rezultatelor furnizate de cultura. Acest lucru se datoreaza faptului ca in cazul unei colonizari bacteriene a faringelui incarcatura bacteriana este mica, iar culturile pot fi negative datorita inhibarii germenilor de catre flora bacteriana normala⁴.

Recoltarea probei

• se aseaza pacientul pe scaun cu fata spre sursa de lumina, gatul in usoara extensie si ceafa sprijinita de spatar;
• se deprima baza limbii cu apasatorul si, in timp ce pacientul pronunta vocala “a”, se sterg ferm cu tamponul amigdalele si peretele posterior al faringelui, insistand asupra zonelor inflamate, ulcerate sau cu depozite purulente; daca exista false membrane, acestea se desprind usor, tamponandu-se mucoasa subiacenta; atat la introducerea cat si la scoaterea tamponului, se evita atingerea bazei limbii si a palatului moale.
• se introduce tamponul in tubul protector simplu fara mediu de transport, care se eticheteaza corespunzator³.

Metoda – imunocromatografica³.

Valori de referinta – Antigen streptococ betahemolitic grup A negativ³.

Bibliografie

1. Betty A. Forbes, Daniel S. Sahm, Alice S. Weissfeld. Upper respiratory tract infections and other infections of the oral cavity and neck . In Diagnostic Microbiology, eleventh ed., 2002, 57: 900–902.

2. Dumitru Buiuc. Diagnosticul de laborator al infectiilor tractusului respiratir superior si cavitatilor conecte. Dumitru Buiuc, Marian Negut . InTratat de Microbiologie Clinica, Edit. Medicala 1999, 12: 214–225.

3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

4. N. Mustafa, H.Nsanze, et.al. Group A streptococcal antigen detection in schoolchildren. In Eastern Mediterranean Health Journal ., vol.4, 1998, 260-264.

5. Weber DJ, Rutala WA, Denny FW. Management of healthcare workers with pharyngitis or suspected streptococcal infections. In Infect Control Hosp Epidemiol 1996;17:753-61.