Bartonella henselae ADN

Informații generale: Bartonella henselae ADN

Bartonella este o bacterie Gram-negativă frecvent implicată în producerea infecțiilor zoonotice, la nivel global. Până în prezent au fost izolate aproape 20 de specii diferite de Bartonella, printre care Bartonella henselae, Bartonella quintana și Bartonella bacilliformis care sunt asociate frecvent cu infecțiile, la om¹.

Boala “zgârieturii de pisică”, cauzată de Bartonella henselae este infecția cauzată frecvent de speciile diverse ale acesteia. Bartonella bacilliformis provoacă febra Oroya și verruga peruana, în timp ce Bartonella quintana este asociată cu febra „tranșeelor”. Boala Carrion este cauzată de Bartonella angiomatoza caracterizată prin febră înaltă însoțită de anemie severă (produsă prin distrugerea globulelor roșii), mărirea severă a splinei și ficatului, sângerări în ganglionii limfatici și distrugerea vaselor de sânge. În lipsa unui tratament, mortalitatea este de 40%².

Boala „zgârieturii de pisică” se prezintă de obicei cu manifestări cutanate la locul inoculării. Manifestările cutanate apar în decurs de o săptămână până la zece zile de la expunere și au faze veziculoase, eritematoase și papulare. Ganglionii limfatici din apropierea locului de inoculare se măresc. După sistemul limfatic, ochiul este organul cel mai frecvent afectat. Implicarea oculară poate fi subclinică, iar simptomele vizuale pot să nu fie frecvente.

De obicei, neuroretinita se prezintă unilateral. Neuroretinita sugerează o infecție, în timp ce nevrita optică este o neuropatie optică inflamatorie izolată, secundară demielinizării. Manifestările neurologice care au fost raportate la pacienții diagnosticați cu boala zgârieturii de pisică includ encefalopatia, mielita transversală, radiculita și ataxia cerebeloasă^3-5.

O altă prezentare a infecției cu Bartonella include endocardita cu cultură negativă. Chiar dacă mai multe specii au fost implicate în producerea endocarditei, Bartonella henselae și Bartonella quintana sunt responsabile de aproximativ 95% din cazurile de endocardită cauzată de Bartonella. Tehnici avansate de diagnostic, cum ar fi PCR folosind material din ganglioni limfatici sau alt tip de proba, au fost utilizate pentru detectarea Bartonella. PCR oferă avantajele unei specificități ridicate și unei identificări rapide, totuși lipsite de sensibilitate, aceasta variind de la 43% la 76%. Sensibilitatea PCR, folosind probe de țesut din  ganglioni limfatici sau aspirate, este de 30-60%⁵.

Recomandări pentru determinarea Bartonella henselae ADN

• Ajută la diagnosticarea infecțiilor cauzate de Bartonella henselae⁶

Specimen recoltat – biopsie (piele sau noduli limfatici) în ser fiziologic

Recipient de recoltare – recipient steril

Cauze de respingere a probei⁶

• Specimen recoltat în cantitate insuficientă pentru analiză
• Specimen contaminat grosier
• Specimen vechi

Stabilitate probă – timp de 3 zile la temperaturi cuprinse între 2-8^oC⁶

Metodă – Real-time polymerase chain reaction (PCR)⁶

Interpretare rezultate – pozitiv/negativ⁶

Limite și interferențe⁶

Poate să apară reactivitate încrucișată cu alte Bartonella spp potențial patogene (de exemplu, Bartonella vinsonii). Abordări alternative de diagnostic, cum ar fi testarea serologică, pot fi necesare pentru a confirma infecțiile cauzate de Bartonella spp, altele decât Bartonella henselae și Bartonella quintana.

Bibliografie

1. Mada PK, Zulfiqar H, Joel Chandranesan AS. Bartonellosis. [Updated 2022 Jan 7]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan-. [on-line]: Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430874 [Accesat la data de 04.04.2022]
2. Chung, J. Y., Han, T. H., Kim, B. N., Yoo, Y. S., & Lim, S. J. (2005). Detection of bartonella henselae DNA by polymerase chain reaction in a patient with cat scratch disease: a case report. Journal of Korean medical science, 20(5), 888–891. https://doi.org/10.3346/jkms.2005.20.5.888
3. Kawasato, K. H., de Oliveira, L. C., Velho, P. E., Yamamoto, L., Del Negro, G. M., & Okay, T. S. (2013). Detection of Bartonella henselae DNA in clinical samples including peripheral blood of immune competent and immune compromised patients by three nested amplifications. Revista do Instituto de Medicina Tropical de Sao Paulo, 55(1), 1–6. https://doi.org/10.1590/s0036-46652013000100001
4. Hara, H., Ito, K., Akimoto, M., Suzuki, H., Asai, S., & Maruyama, S. (2003). Detection of Bartonella henselae DNA using polymerase chain reaction assay in patient with cat scratch disease. Acta dermato-venereologica, 83(1), 67–68. https://doi.org/10.1080/00015550310002828
5. Bergmans, A. M., & Rossen, J. W. (2013). Detection of Bartonella spp. DNA in clinical specimens using an internally controlled real-time PCR assay. Methods in molecular biology (Clifton, N.J.), 943, 217–228. https://doi.org/10.1007/978-1-60327-353-4_14
6. LabCorp Tests. Bartonella, DNA PCR. [on-line]: https://www.labcorp.com/tests/138350/i-bartonella-i-dna-pcr [Accesat la data de 10.04.2022]