Informaţii generale: CA 19-9 (Antigen carbohidrat)
CA 19-9 este un gangliozid a cărui sinteză este condiţionată de prezenţa antigenelor de grup sanguin Lewis. Astfel indivizii cu un grup sanguin relativ rar, negativ pentru antigenele Lewis (3-5% din populaţie), nu dispun de enzima sialil-transferaza necesară sintezei CA 19-9; la aceste persoane CA 19-9 rămâne la valori foarte scăzute, chiar dacă este prezentă o neoplazie. În astfel de cazuri markerul tumoral indicat este CA 50. CA 19-9 este prezent în celulele epiteliale şi mucoase din stomac, intestin, pancreas, ficat şi ovar1;2.
Valori crescute de CA 19-9 sunt întâlnite în 70-80% din cazurile de carcinom pancreatic, 50-60% din cele de cancer gastric, 60% din tumorile hepatobiliare, 30% din tumorile colorectale, precum şi la unii pacienţi cu neoplasm mamar, ovarian, prostatic, pulmonar4.
Recomandări pentru determinarea CA 19-9
Indicaţii absolute: diagnosticul şi monitorizarea adenocarcinomului pancreatic, gastric şi a tumorilor hepatobiliare;
Indicaţii relative: diagnosticul şi monitorizarea cancerului colorectal (al doilea marker după CEA) şi ovarian (al doilea marker după CA 125)2;3.
Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate) sau postprandial3.
Specimen recoltat – sânge venos3.
Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator3.
Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare; se lucrează serul proaspăt; dacă acest lucru nu este posibil, serul se păstrează la 2-8°C sau la -20°C3.
Volum probă – minim 0.5 mL ser3.
Cauze de respingere a probei
- specimen hemolizat;
- specimen expus la temperatură ridicată;
- specimen contaminat bacterian3.
Stabilitate probă – serul separat este stabil 30 zile la 2-8°C; trei luni la -20°C sau la -70°C; nu decongelaţi/recongelaţi3.
Metodă – imunochimică cu detecţie prin electrochemilumiscenţă (ECLIA)3.
Valori de referinţă – <27 U/mL3.
Limita de detecţie – 0.60 U/mL3.
Limite şi interferenţe
Marker-ul nu poate fi utilizat pentru screening-ul carcinomului pancreatic4;5.
CA 19-9 se poate pozitiva şi în afecţiuni benigne, în special boli inflamatorii ale intestinului, ciroză, dar şi în boli autoimune: poliartrita reumatoidă (33%), lupus eritematos sistemic (32%) şi sclerodermie (33%)3.
• Interferenţe analitice
Pot produce interferenţe cu unele componente ale kit-ului şi conduce la rezultate neconcludente următoarele:
- tratamentul cu biotină în doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomandă ca recoltarea de sânge să se facă după minimum 8 ore de la ultima administrare;
- titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina şi anti-ruteniu;
- anticorpii monoclonali proveniţi de la şoarece administraţi la unii pacienţi în scop diagnostic sau terapeutic3.
Bibliografie
1. Dobreanu M. Aspecte metabolice în proliferări maligne – markeri tumorali. În Biochimie clinică – Implicaţii practice. 2006, 257-276.
2. Henry JB. Immunoassay and Related Techniques; Tumor markers. In Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods. 1998, 283-297.
3. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
4. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Carbohydrat Antigen (CA) 19-9. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
5. Wallach Jaques. Markeri tumorali. În Interpretarea testelor de diagnostic. 2001, 1188-1203.