Coprocitogramă

Informatii generale: Coprocitogramă

Coprocitograma este o tehnica uzuala, care stabileste un diagnostic prezumtiv in diareea infectioasa, ca urmare a examenului microscopic al materiilor fecale².

Este indicata ca o procedura preliminara in stabilirea etiologiei unui sindrom diareic acut, avand in vedere faptul ca rezultatul unei coproculturi standard se obtine dupa cel putin 72 ore^1;2.

Coprocitograma indica de obicei prezenta eritrocitelor si a leucocitelor in numar mare. Testul are semnificatie daca exista un numar de polimorfonucleare (PMN) mai mare de 10/hpf (camp microscopic cu putere mare – obiectiv 40x). Cel mai frecvent implicati sunt germenii din grupul Shigella, Salmonella, Campylobacter, Escherichia coli enteroinvaziv si enterohemoragic². Cu cat este mai mare numarul de leucocite prezente in materii fecale, cu atat mai mare este probabilitatea existentei unui agent patogen invaziv¹.

Bacteriile cu actiune enterotoxigena si virusurile determina scaune diareice apoase, cu putine elemente celulare si coprocitograma nu arata prezenta unei reactii inflamatorii².

Recomandari pentru efectuarea coprocitogramei – diagnosticul diferential al sindroamelor diareice acute³.

Specimen recoltat – materii fecale prospete emise spontan³.

Recipient de recoltare – recipient cu capac pentru fecale, fara mediu de transport³.

Volumul probei – aproximativ 1 g³.

Transportul probei – de preferat a se examina in aceeasi zi cu recoltarea³; stabilitate maxim 24h la 2-8ºC

Metoda – examen microscopic al frotiului efectuat din materii fecale si colorat cu albastru de metilen^3;4.

Interpretarea rezultatelor

Conditii asociate cu un numar crescut de leucocite (>10 PMN/hpf), eritrocite si mucus in scaun sunt: colita difuza indusa de administrarea de antibiotice, colita ulceroasa, shigeloza, salmoneloza, infectiile cu Yersinia, Campylobacter, E. coli enteroinvaziv si enterohemoragic^1;3.

Conditii asociate cu un numar modest de leucocite in scaun includ: shigeloza la debut ce afecteaza intestinul subtire, colita indusa de antibioticoterapie si amoebiaza³.

Conditii asociate cu absenta leucocitelor in scaun sunt urmatoarele: infectiile virale, holera, infectiile cu bacterii enterotoxigene (Staphylococcus, Clostridium), giardioza^1;3.

Salmonella typhi poate induce un raspuns monocitar³.

Limite si interferente

Leucocitele pot fi absente in scaun intr-un procent de 10-15% din cazurile de infectie cu bacterii enteroinvazive.

Pe de alta parte, prezenta leucocitelor in fecale este asociata si cu afectiuni non-infectioase (ex. boli inflamatorii idiopatice ale intestinului subtire)³.

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Stool Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed. 2009; 302-303.

2. I. Gherghina, D.Matei, M.Aloman, M.Iusan, E.Ionita. Actualitati in diareea acuta la sugar si copilul mic. In Medicina Moderna, dec.2005.

3. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. White Blood Cells (WBC), Stool. www.labcorp.com . 2010. Ref Type: Internet Communication

4. Maria Condor, Doina Luca. Diareea acuta la copil. In Medicina Familiei, nr.18-19, 1997.