Glucoza in lichid cefalorahian (LCR)

Informații generale: Glucoza in lichid cefalorahian (LCR)

Determinarea glucozei din lichidul cefalorahidian este un instrument de diagnostic important pentru o varietate de boli. În cazurile de meningiă, hipoglicorahia este o constatare semnificativă. Detectarea precoce a hipoglicorahiei la pacienții cu suspiciunea diagnosticului de meningită poate ajuta la inițierea terapiei medicamentoase cu antibiotice¹.

Nivelul de glucoză din LCR poate fi scăzut din cauza consumului acesteia de către microorganisme, transportului deficitar al glucozei sau datorită unei glicolizei crescute. Nivelurile crescute de glucoză din LCR sunt în concordanță cu valorile crescute ale glicemiei. Analiza lichidului cefalorahidian (LCR) este importantă pentru diagnosticarea multor tulburări neurologice².

Concentrația de glucoză în LCR și raportul LCR/glucoză în plasmă sunt măsurători utile pentru diagnosticul diferențial al unor tulburări acute și adesea tratabile. În meningită, de exemplu, un nivel scăzut de glucoză din LCR și un raport scăzut al glucozei din LCR/glucoză plasmatică sugerează o cauză bacteriană mai degrabă, decât una virală. Raportul glucoză din LCR/glucoză plasmatică variază în mod normal între 0,5 și 0,8^3-5.

Glucoza din compoziția LCR este scăzută, printre altele, la pacienții cu meningită bacteriană și carcinomatoză leptomeningeală. De obicei, hipoglicorahia este asociată cu modificări ale valorilor normale pentru unii parametri ai LCR, cum ar fi leucocitoză, proteine totale peste valorile considerate normale sau concentrație crescută de lactat⁶.

Valorile scăzute ale glucozei în LCR, adesea în combinație cu lactatul scăzut în LCR, poate fi întâlnită și la pacienții cu sindrom de deficiență GLUT1, o tulburare metabolică congenitală tratabilă, cauzată de afectarea transportului glucozei la nivel cerebral⁷. Lactatul din LCR poate fi crescut în mai multe afecțiuni, cum ar fi hemoragia subarahnoidală, meningita bacteriană, hipoxia cerebrală, status epilepticus, dar și în cadrul unor tulburări congenitale de metabolism^8,9.

Recomandări pentru determinarea glucozei în LCR

• Investigarea si confirmarea unei posibile infecții, la nivelul sistemului nervos central⁹

Pregătire pacient – a jeun⁸

Specimen recoltat – lichid cefalorahidian (LCR)^1-9

Recipient de recoltare – recipient steril⁸

Prelucrare necesară după recoltare – Proba se centrifughează și se analizează în cel mult două ore de la recoltare⁹.

Volum probă – 1 mL⁹

Stabilitate probă – timp de 30 de zile congelat⁹

Metodă – fotometrie⁹

Valori de referință⁹

Concentrația glucozei în lichidul cefalorahidian trebuie să fie de aproximativ 60% din concentrația plasmatică/serică și trebuie comparată cu glucoza plasmatică/serică măsurată concomitent, pentru o interpretare clinică adecvată.

Concentrațiile de glucoză din lichidul cefalorahidian (LCR) pot fi scăzute în cadrul oricărui tip de infecție a sistemului nervos central, deși sunt situatii in care nivelurile sunt de obicei normale, cum ar fi meningita virală și pot fi normale sau scăzute în meningita fungică.

Limite și interferențe⁹

Se recomandă manipularea probelor în recipiente închise pentru a evita contaminarea și evaporarea.

Probele de lichid cefalorahidian se recomandă a fi prelucrate imediat; ele pot conține constituenți celulari, precum și microrganisme, care vor consuma și deci vor scadea în timp concentrația de glucoză.

Bibliografie

1. Verbeek, M. M., Leen, W. G., Willemsen, M. A., Slats, D., & Claassen, J. A. (2016). Hourly analysis of cerebrospinal fluid glucose shows large diurnal fluctuations. Journal of cerebral blood flow and metabolism : official journal of the International Society of Cerebral Blood Flow and Metabolism, 36(5), 899–902. https://doi.org/10.1177/0271678X16637612
2. Tamune, H., Takeya, H., Suzuki, W., Tagashira, Y., Kuki, T., Honda, H., & Nakamura, M. (2014). Cerebrospinal fluid/blood glucose ratio as an indicator for bacterial meningitis. The American journal of emergency medicine, 32(3), 263–266. https://doi.org/10.1016/j.ajem.2013.11.030
3. Lozano, A., Franchi, F., Seastres, R. J., Oddo, M., Lheureux, O., Badenes, R., Scolletta, S., Vincent, J. L., Creteur, J., & Taccone, F. S. (2020). Glucose and Lactate Concentrations in Cerebrospinal Fluid After Traumatic Brain Injury. Journal of neurosurgical anesthesiology, 32(2), 162–169. https://doi.org/10.1097/ANA.0000000000000582
4. Taccone, F. S., Badenes, R., Arib, S., Rubulotta, F., Mirek, S., Franchi, F., Gordon, S., Nadji, A., Crippa, I. A., Stazi, E., Bouhemad, B., Lozano Roig, A., Creteur, J., & Bilotta, F. (2020). Cerebrospinal Fluid Glucose and Lactate Levels After Subarachnoid Hemorrhage: A Multicenter Retrospective Study. Journal of neurosurgical anesthesiology, 32(2), 170–176. https://doi.org/10.1097/ANA.0000000000000584
5. Alkhalifah, A. S., Alqatari, K. A., Alkhalifa, A. A., Akakah, B. A., & Alobaid, Z. S. (2020). Sensitivity and specificity of cerebrospinal fluid glucose measurement by an amperometric glucometer. Saudi medical journal, 41(6), 602–606. https://doi.org/10.15537/smj.2020.6.25118
6. Noureldein, M., Mardare, R., Pickard, J., Shing, H. L., & Eisenhut, M. (2018). Cerebrospinal fluid protein and glucose levels in neonates with a systemic inflammatory response without meningitis. Fluids and barriers of the CNS, 15(1), 8. https://doi.org/10.1186/s12987-018-0095-4
7. Leen, W. G., Willemsen, M. A., Wevers, R. A., & Verbeek, M. M. (2012). Cerebrospinal fluid glucose and lactate: age-specific reference values and implications for clinical practice. PloS one, 7(8), e42745. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0042745
8. Leen, W. G., Willemsen, M. A., Wevers, R. A., & Verbeek, M. M. (2012). Cerebrospinal fluid glucose and lactate: age-specific reference values and implications for clinical practice. PloS one, 7(8), e42745. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0042745
9. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. [on-line]: https://www.mayocliniclabs.com/test-catalog/overview/152#Overview [Accesat la data de 04.07.2022].