PAPP-A (Proteina plasmatica asociata sarcinii)

Determinarea serică a PAPP-A este recomandată la gravide, în cadrul screening-ului prenatal, pentru evaluarea riscului de sindroame cromozomiale la făt: Down (trisomia 21), Edwards (trisomia 18); pentru screening-ul riscului de apariție a preeclampsiei precoce.

PAPP-A este o proteină produsă de placentă şi endometrul uterin, secretată în circulaţia maternă în timpul sarcinii. Această proteină creşte rapid în primul trimestru de sarcină. Nivelurile scăzute de PAPP-A în acest trimestru, se asociază cu un risc crescut de trisomie 21, creștere intrauterină întârziată, moarte fetală, naştere prematură şi preeclampsie. Se dozează în tandem cu testul Free beta-hCG – subunitatea beta liberă a hCG (hormon gonadocorionic uman).

Informații generale

Proteina plasmatică asociată sarcinii (PAPP-A) este o metaloproteinază care leagă zincul și este implicată în constituirea sistemul factorului de creștere, asemănător insulinei, fiind  recomandată în screening-ul primului trimestru de sarcină¹. Sursa principală de sinteză a PAPP-A în timpul sarcinii este placenta. PAPP-A pare a fi o proteinază IGFBP-4, predominantă în serul de sarcină. La femei, nivelurile de PAPP-A sunt cele mai ridicate în timpul sarcinii, atunci când nivelurile plasmatice cresc cu un factor de aproximativ 150 în comparație cu starea de negravidă.

PAPP-A este cel mai abundentă în circulația maternă periferică. Determinarea PAPP-A în ser în perioada de sarcină are o valoare limitată în unele complicații ale sarcinii, cum ar fi avortul, sarcina ectopică, preeclampsia sau diabetul zaharat. Determinarea PAPP-A este însa foarte importantă deoarece această proteină este unul dintre principalii biomarkeri de screening al sindromului Down în primul trimestru de sarcină.

Nivelurile serice materne de PAPP-A în primul trimestru sunt semnificativ reduse atunci când este prezent un făt cu sindromul Down. Nivelurile serice materne scăzute în primul trimestru au fost găsite nu numai în trisomia 21, ci și în alte aneuploidii fetale. O altă utilizare a dozării serice de PAPP-A poate fi aceea de a diferenția între angina pectorală stabilă și instabilă².

De asemenea, studiile arată faptul că valori crescute ale PAPP-A s-au regăsit la pacienții care au decedat din cauze cardiace³. Studii recente au constatat că nivelurile ridicate de PAPP-A au fost asociate cu o reducere a oxidului nitric (NO), care este important pentru menținerea funcției endoteliale normale, amplificând astfel progresia bolii aterosclerotice⁴. S-a demonstrat că PAPP-A a indus un fenotip protrombotic în celulele endoteliale, deoarece a promovat expresia factorului tisular activ funcțional în aceste celule⁵. Mai mult, s-a constatat că o creștere a nivelurilor plasmatice de PAPP-A la pacienții cu boală coronariană stabilă a fost asociată cu un risc mai mare de a dezvolta viitoare evenimente acute cardiovasculare ³.

Valorile PAPP-A s-au dovedit a fi crescute și la pacienții cu cancer pulmonar și ovarian^6,7, iar supraexprimarea PAPP-A de către o linie celulară de cancer ovarian uman s-a dovedit a avea o agresivitate tumorală crescută in vivo⁸. Totodată, secreția ectopică de PAPP-A a fost identificată ca o țintă potențială pentru diagnosticul de mezoteliom pleural malign⁹.

Recomandări pentru determinarea PAPP-A

• Screening-ul sarcinii din primul trimestru
• Afecțiuni cardiace
• Screening în afecțiuni oncologice

Specimen recoltat – sânge venos¹⁰

Recipient de recoltare – vacutainer cu anticoagulant heparină¹⁰

Volum proba: minim 0,75 ml

Metodă – imunoflorescenta

Valori de referință¹¹

În practica clinică, <22,9 ng/mL pentru bărbați și <33,6 ng/mL pentru femeile care nu sunt gravide pot fi utilizate ca intervale de referință pentru PAPP-A

Bibliografie

1. Li, W., Li, H., Zhou, L., Wang, Z., & Hua, B. (2019). Pregnancy-Associated Plasma Protein A Induces Inflammatory Cytokine Expression by Activating IGF-I/PI3K/Akt Pathways. Mediators of inflammation, 2019, 8436985. https://doi.org/10.1155/2019/8436985
2. Fialova, L., & Malbohan, I. M. (2002). Pregnancy-associated plasma protein A (PAPP-A): theoretical and clinical aspects. Bratislavske lekarske listy, 103(6), 194–205.
3. Kriechbaum, S. D., Rudolph, F., Wiedenroth, C. B., Mielzarek, L., Haas, M., Guth, S., Hamm, C. W., Mayer, E., Liebetrau, C., & Keller, T. (2020). Pregnancy-associated plasma protein A – a new indicator of pulmonary vascular remodeling in chronic thromboembolic pulmonary hypertension?. Respiratory research, 21(1), 204. https://doi.org/10.1186/s12931-020-01472-3
4. Tousoulis, D., Kampoli, A. M., Tentolouris, C., Papageorgiou, N., & Stefanadis, C. (2012). The role of nitric oxide on endothelial function. Current vascular pharmacology, 10(1), 4–18. https://doi.org/10.2174/157016112798829760
5. Cirillo, P., Conte, S., Pellegrino, G., Ziviello, F., Barra, G., De Palma, R., Leonardi, A., & Trimarco, B. (2016). Pregnancy-associated plasma protein-A promotes TF procoagulant activity in human endothelial cells by Akt-NF-κB axis. Journal of thrombosis and thrombolysis, 42(2), 225–232. https://doi.org/10.1007/s11239-016-1353-4
6. Bulut I., Gulcan E., Coskun A., Ciftci A., Cetinkaya E., Altiay G., Caglar T., (2009) Relationship Between Pregnancy-Associated Plasma Protein-A and Lung Cancer, The American Journal of the Medical Sciences, Volume 337, Issue 4, Pages 241-244, https://doi.org/10.1097/MAJ.0b013e31818967a3.
7. Alexiadis M, Mamers P, Chu S, Fuller P.J. (2006), Insulin-like growth factor, insulin-like growth factor–binding protein-4, and pregnancy-associated plasma protein-A gene expression in human granulosa cell tumors. International Journal of Gynecologic Cancer;16:1973-1979.
8. Henning B. Boldt, Cheryl A. Conover (2011), Overexpression of Pregnancy-Associated Plasma Protein-A in Ovarian Cancer Cells Promotes Tumor Growth in Vivo, Endocrinology, Volume 152, Issue 4, Pages 1470–1478, https://doi.org/10.1210/en.2010-1095
9. Mansfield, A. S., Visscher, D. W., Hart, S. N., Wang, C., Goetz, M. P., Oxvig, C., & Conover, C. A. (2014). Pregnancy-associated plasma protein-A expression in human breast cancer. Growth Hormone and IGF Research, 24(6), 264-267. https://doi.org/10.1016/j.ghir.2014.10.007
10. Wittfooth, S., Qin, Q. P., & Pettersson, K. (2008). Performance of immunofluorometric point-of-care assays for free pregnancy-associated plasma protein A detection in whole blood samples. Clinical chemistry and laboratory medicine, 46(1), 18–20. https://doi.org/10.1515/CCLM.2008.002
11. https://www.researchgate.net/publication/233536576_Reference_interval_of_pregnancy-associated_plasma_protein-A_in_healthy_men_and_non-pregnant_women