Plumb în sânge

Informaţii generale si recomandari: Plumb în sânge

Plumbul este cel mai larg utilizat metal neferos. Plumbul şi compuşii săi au numeroase aplicaţii comerciale şi industriale, fiind prezenţi în lacuri şi vopseluri, baterii, pigmenţi, insecticide, materiale plastice şi ceramice, echipamente medicale, armament, combustibili (benzină) sau in industria sudurii.

Principalele căi de expunere la plumbul anorganic sunt inhalarea şi ingestia. La adult expunerea se realizează în special professional. La copii expunerea se realizeaza prin inhalarea sau ingestia de praf de plumb: produs prin decojirea peretilor care au fost vopsiti cu produse care contin plumb din casele vechi (în sindromul de “pica”), provenit de la jucarii, lumanari, cosmetice, produse de bricolaj din metal sau lut, tevi de apa care au in compozitie plumb, gaze emanate de automobile sau aeronave din zonele situate in aproprierea aeroporturilor prin contaminarea aerului, solului si a apei⁴.

Expunerea acută la plumb este rară; insa, toxicitatea poate apărea prin ingestia acută de săruri sau de acetat de plumb⁴. Expunerea se mai poate face şi prin practicarea distilării ilegale a alcoolului în recipiente ce conţin plumb^2;4.

Plumbul este absorbit în organism atat prin tractul respirator, cât şi prin cel gastrointestinal. Absorbţia este invers proporţională cu dimensiunea particulei, ceea ce face ca inhalarea prafului cu plumb să aibă impactul cel mai mare. Este transportat şi transplacentar fiind implicat în intoxicaţia congenitală, cu următoarele consecinţe posibile: avort spontan, prematuritate sau greutate mică la naştere².

Simptomele precoce ale intoxicaţiei cu plumb (saturnism) sunt reprezentate de: apatie sau iritabilitate, astenie fizică, anorexie, greaţă, constipaţie, dureri abdominale intermitente, mialgii, cresterea tensiunii arteriale, tulburari de somn, scaderea capacitatii de concentrare si chiar tulburari de memorie. Anemia cu reticulocitoză şi punctaţii bazofile la examinarea frotiului de sange periferic se numără printre complicaţiile hematologice ale saturnismului.

De asemenea mai pot să apară: lizereu gingival caracteristic şi depozite de plumb pe radiografii ale oaselor lungi la copii. In cazul intoxicaţiilor severe apar tulburări gastrointestinale si renale grave, precum si neurotoxicitate (ataxie, slabiciune musculară, convulsii, stupor, comă)^2;4.

Creşterea excreţiei urinare a plumbului indică o expunere excesivă, independent de manifestările clinice.

Alte caracteristici ale saturnismului includ creşterea acidului delta-aminolevulinic urinar, creşterea protoporfirinei libere eritrocitare şi scăderea dehidrazei acidului aminolevulinic².

Recomandări pentru determinarea plumbului

– plumbul în sânge: cel mai bun test pentru diagnosticul expunerii la plumb;

– plumbul în urină: monitorizarea intoxicaţei cronice cu plumb^2;4.

Pregătire pacient – nu exista indicatii speciale in acest sens, momentul recoltării probei de sânge nu este important pentru monitorizarea expunerii la plumb.

Specimen recoltat – 1) sânge venos; 2) urina din 24 ore sau 3) o probă de urină spontană

Cauze de respingere a probei – specimen coagulat pentru sange venos sau care nu a fost pastrat in conditiile optime de temperatura.^3;4.

Recipient de recoltare:  1) vacutainer pentru metale care conţine K2 EDTA 6ml (albastru închis) (ref 368381); 2) vas de 2-3 litri şi pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină, pe care se notează cantitatea totală de urină din 24 ore; nu se folosesc conservanţi; 3) pahar steril pentru urina.

Cantitatea recoltată – 1) cât permite vacuumul; 2) 10 mL.

Prelucrare necesară după recoltare – nu este necesară.

Stabilitate proba – 1)2 zile la 18-26°C 2 saptamani la 2-8°C, o luna la -20°C; 2) 2 zile la 18-26°C 2 saptamani la 2-8°C, o luna la -20°C.

Metoda – Metoda – plasma cuplată inductiv cu spectrometrie de masă (ICP/MS)3.

Valori de referință:

Plumb în sânge⁷:                                   

<5 ani: <3.5 µg/dL

>= 6 ani: <5 µg/dL

Expunere profesionala⁴: <40 µg/dL

Valori critice⁷:

<=15 ani: >= 20 µg/dL

>15 ani: >= 60 µg/dL

Expunere profesională: > 60 μg/dL (se întrerupe expunerea imediat şi se iniţiază tratamentul chelator).

Valori > 80 μg/dL: urgenţă medicală!¹.

Plumb în urină^3;4: 140- 480 μg/L

Interpretarea rezultatelor

La copii, Centers for Disease Control and Prevention recomanda ca la un nivel al plumbului in sange mai mare de 3.5 µg/dL, sa fie  identificate si sa fie  eliminate posibilele surse de expunere la acest metal, precum si monitorizare la fiecare 1-3 luni⁶. Terapia de chelare este în general indicată atunci când concentrațiile de plumb din sânge sunt peste 25 µg/dL⁷.

La adulti, la o valoare a plumbului in sange între 5 și 9 µg/dL, se recomandă monitorizare la fiecare 3 luni si initierea masurilor de scadere a nivelului sanguin sub 5 µg/dL⁶.

La femeile insarcinate sau la cele care vor sa devina mame in viitor o valoare a plumbului > 5 µg/dL in sange poate duce la intarzierea dezvoltarii fetale.⁶

Un nivel al plumbului sangvin intre 10 si 19 µg/dL poate semnala o crește a riscului de dezvoltare a   hipertensiunii arteriale și incidența tremorului essential, in acest caz se recomanda dozarea plumbului la fiecare 2 luni⁶.

Pentru lucratorii din industriile cu potential de expunere la plumb, se recomanda monitorizarea nivelului plumbului in sange, iar incepand cu valori mai mari de 20 µg/dL se indica initierea unor masuri specifice pentru prevenirea acumularii acestui metal in organism, in  conformitate cu  legislatia  si normele de sanatate si securitate a muncii aplicabile in aceste sectoare de activitate ⁶.

Concentrația urinară de plumb crește exponențial cu plumbul din sânge, dar poate prezenta o variabilitate intra-individuală relativ mare, chiar și la concentrații similare de plumb din sânge^7. Monitorizarea eficientei terapiei cu chelatori de plumb prin dozarea plumbului urinar nu e unanim acceptata^7.

Limite şi interferenţe

Deficitul de fier poate creşte absorbţia şi toxicitatea plumbului şi adesea coexistă cu expunerea excesivă. Toţi copiii care au o concentraţie a plumbului în sânge crescuta trebuie investigaţi pentru deficitul de fier (dozarea feritinei)¹.

 Bibliografie

1. Frances Fischbach. Chemistry Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 7 Ed., 2004: 354-357.
2. Jill C.Merill, et al. Metals. In Principles and Methods of Toxicology. Taylor & Francis, 4th Edition 2001, 667-669.
3. Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2022. Ref Type: Catalog.
4. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Lead, Blood and Urine. www.labcorp.com. 2021. Ref Type: Internet Communication.
5. Norme generale de protecţie a muncii. Ministerul Muncii şi Solidaritaţii Sociale. Nr. 508/2002.
6. Centers for Disease Control and Prevention-Childhood Lead Poisoning Prevention (2022); Adult Blood Lead Epidemiology and Surveillance (ABLES) (2021). Ref Type: Internet Communication
7. Mayo Clinic/Mayo Medical LaboratoriesTest Catalogs and Guides. Lead, Venous, with Demographics, Blood; www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type:Internet Communication.