Profil genetic de evaluare risc cancer piele (melanom)
TUMORI CUTANATE
Gene: BAP1, CDK4, CDKN2A, MITF, MLH1, MSH2, MSH6, NF1, PMS2, POT1, PTCH1, PTCH2, PTEN, SUFU
SINDROMUL DE PREDISPOZIȚIE TUMORALĂ ASOCIAT CU BAP1
Context științific
Sindromul de predispoziție tumorală BAP1 este asociat cu un risc crescut pentru mai multe tipuri de tumori rare: Nevul Spitz (nev cu celule fusiforme), melanoame uveale, mezotelioame maligne, melanoame cutanate, carcinoame renale cu celule clare și carcinoame bazocelulare. Vârsta medie de debut a bolii este mai mică la purtatori, decât pentru indivizii afectați din populația generală.
Melanoamele uveale prezintă, de asemenea, o progresie a bolii mai agresivă cu un risc mai mare de metastaze. Ca urmare a numărului redus de cazuri descrise în prezent, nu sunt încă disponibile date despre prevalența, penetranța și evoluția bolii. Cu toate acestea, penetranța pare a fi incompletă și spectrul tumorii variază în cadrul unei familii.
Criteriile pentru diagnosticul clinic nu au fost încă stabilite, dar boala poate fi suspectată la pacienții care îndeplinesc unul dintre următoarele criterii:
- cel puțin două tumori asociate cu BAP1 confirmate; sau
- tumoră asociată cu BAP1, și o rudă de gradul I sau II cu o tumora asociată cu BAP1 confirmată (excluzând carcinomul bazocelular și/sau melanomul cutanat din cauza frecvenței ridicate în rândul populației generale).
Sindromul de predispoziție tumorală BAP1 este cauzat de variante patogene in gena BAP1 și este o afecțiune ereditara cu transmitere autozomal dominantă. Majoritatea purtătorilor au un părinte afectat, dar apariția mutațiilor germinale de novo sau a mutațiilor în mozaic nu poate fi exclusă. Până în prezent, au fost descrise doar mutații punctiforme în BAP1, însa nu poate fi exclusă unor deleții sau duplicații de mari dimensiuni.
Se recomandă controale oftalmologice și dermatologice anuale pentru depistarea melanomul uveal sau a leziunilor de la nivelul pielii. În ceea ce privește carcinomul reno-celular, testele de screening sunt similare cu cele recomandate pentru sindromul von Hippel-Lindau. Dacă a fost identificată o variantă patogenă la o persoană afectată, membrii familiei pot fi testati țintit pentru mutația respectivă, la cerere, după consultul genetic.
Pregătire pacient – nu este necesara pregatirea pacientilor.
Specimen recoltat – sânge venos.
Recipient de recoltare – vacutainer cu EDTA, capac mov.
Cantitatea recoltată – 5 ml.
Stabilitate probă: 72 ore, 2-8°C.
Formular consimțământ
Referințe:
Repo et al. 2019, Hum Mol Genet 28:2415 / Masoomian et al. 2018, J Curr Ophthalmol 30:102 / Rai et al. 2016, Clin Genet 89:285 / Pilarski R et al. BAP1 Tumor Predisposition Syndrome. 2016. GeneReviews®: www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK390611/
SINDROM FAMILIAL ATIPIC DE MELANOM CU NEVI PIGMENTARI MULTIPLI
Context științific:
La nivel european, în anul 2018 erau raportate peste 100.000 de cazuri noi de melanom malign. Factorii endogeni (număr mare de pete pigmentare, ton deschis al pielii) și expunerea ridicată la radiații UV sunt cei mai importanți factori de risc. Melanomul prezent la o rudă de gradul I, crește riscul de a dezvolta boala. Aproximativ 5-12% dintre melanoame sunt de etiologie genetică. Din punct de vedere clinic, sindromul familial atipic de melanom cu nevi pigmentari multipli (FAMMM – Familial Atypical Multiple Mole Melanoma) este suspectat la pacienții cu numeroși nevi (> 50), unii cu caracteristici atipice (asimetrici, de culoare si dimensiuni variabile), și una sau mai multe rude de gradul I sau II cu melanom.
FAMMM este cauzat de variante patogene heterozigote în gena CDKN2A. CDKN2A codifică proteina p16, care interacționează cu kinaza dependentă de ciclină 4 (CdK4) și, astfel, împiedică celulele să intre în faza G1 a ciclului celular. Cu toate acestea, o variantă patogenă duce la dezvoltarea tumorii doar în condițiile absenței expresiei celei de-a doua alele CDKN2A intacte, ca urmare a unor mutații somatice spontane. Conform studiilor, aproximativ 40% dintre cei afectați de FAMMM sunt purtători ai unei variante patogene în gena CDKN2A.
Riscul de melanom este raportat a fi de 58-92% până la vârsta de 81 de ani. Riscul de a dezvolta un carcinom pancreatic pare, de asemenea, să fie crescut și se estimează a fi de aproximativ 17% până la vârsta de 76 de ani. În câteva familii, în care nu a putut fi detectată nicio mutație în gena CDKN2A, au fost identificate variante patogene în genele CDK4 și POT1.
Descendenții purtătorilor au un risc de 50% de a moșteni varianta cunoscută în familie. Purtătorii FAMMM și persoanele cu risc crescut (cu vârsta de cel putin 10 ani) ar trebui să se supună unor examinări dermatologice periodice complete și ar trebui încurajate să se autoexamineze.
Referințe:
Eckerle Mize D et al. 2019 Familial Atypical Multiple Mole Melanoma Syndrome. Cancer Syndromes: www.ncbi.nlm.nih.gov/books/ NBK7030/ / Rossi et al. 2019, Dermatol Pract Concept 9:10 / S3-Leitlinie zur Diagnostik, Therapie und Nachsorge des Melanoms, Version 3.1, 2018 / Read et al. 2016, J Med Genet 53:1/www.krebsdaten.de/krebs/DE/content/krebsarten/melanom/melanom_inhalt.html
www.medicover-genetics.com
Genele reliefate sunt recomandate de ghidurile internaționale, inclusiv de grupurile de experți germani și/sau au fost asociate mai des cu tipuri de cancer specifice.
