Virusul rubeolei-Aviditate IgG

Informatii generale – Virusul rubeolei-Aviditate IgG (rubeola)

Diagnosticul infectiei acute cu virusul rubeolei la gravide se bazeaza pe testele serologice, atat in cazul infectiei primare, cat si al reinfectiei. O crestere de 4 ori a nivelului de anticorpi IgG in seruri-perechi recoltate la interval de 2-3 saptamani confirma infectia materna recenta. Anticorpii de tip IgM pot fi determinati intr-o singura proba pentru a identifica infectia primara, insa decizia clinica nu trebuie sa se bazeze pe un singur rezultat pozitiv¹.

Ca si in cazul altor teste care detecteaza anticorpii IgM fata de diferiti agenti infectiosi, pot sa apara rezultate fals pozitive; acestea sunt raportate uneori dupa mononucleoza infectioasa, infectii cu parvovirus B19, citomegalovirus sau virus urlian. De asemenea niveluri scazute de anticorpi specifici IgM pot fi detectate uneori o perioada de cateva luni sau chiar ani dupa infectia primara, ceea ce face dificila interpretarea rezultatelor. In cazul reinfectiei se inregistreaza cel mai adesea cresteri moderate ale anticorpilor IgG, dar se pot obtine si rezultate pozitive pentru anticorpii IgM^1;3.

Avand in vedere impactul infectiei primare a mamei asupra fatului este esential ca aceasta sa fie corect identificata. In acest sens, testele de aviditate a anticorpilor IgG fata de virusul rubeolei, care utilizeaza antigene recombinate, in special epitopul E1 fata de care sunt produsi anticorpii neutralizanti, reprezinta un instrument valoros pentru excluderea infectiei recente¹.

In faza acuta a raspunsului imun, anticorpii IgG generati de stimulul antigenic au aviditate scazuta (intensitatea legaturii dintre antigen si anticorpii specifici este slaba), dar dupa 2-4 luni de la infectie aviditatea creste.

Studiile efectuate au aratat ca aviditatea anticorpilor IgG este mai mica de 30% la 91.2% dintre persoanele cu infectie primara si mai mare de 50% la 96.6% dintre persoanele cu reinfectie (vaccinate anterior sau cunoscute ca fiind seropozitive, care au dezvoltat din nou infectie), astfel ca testul poate fi util si in diferentierea unei infectii primare de o reinfectie cu virusul rubeolei³.

Recomandari pentru determinarea testului de aviditate – excluderea unei infectii recente in cazul in care se obtin rezultate pozitive pentru anticorpii IgG si IgM fata de virusul rubeolei¹.

Pregatire pacient – testele nu necesita o pregatire prealabila².

Specimen recoltat – sange venos².

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator².

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare².

Volum proba – minim 1mL ser ².

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat².

Stabilitate proba – serul separat este stabil cateva ore la temperatura camerei 18-30ºC; cateva zile la 2-8ºC ; perioada mai indelungata la –20ºC; evitati congelarea/decongelarea repetata².

Metoda – imunoenzimatica².

Valori de referinta si interpretarea rezultatelor

O aviditate >50% exclude infectia recenta cu virusul rubeolei in ultimele 3 luni.

Testul de aviditate are valori scazute in cazul unei infectii primare cu virusul rubeolei; la aceste paciente trebuie sa se efectueze un test PCR din lichidul amniotic pentru evidentierea infectiei fetale^2;3. 

Bibliografie

1. Ann M.Gronowski. Prenatal Screening and Diagnosis of Congenital Infections. In Handbook of Clinical Laboratory Testing During Pregnancy. Totowa, NJ: Humana Press ed. 2004; 264-266. https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-1-59259-787-1_12

2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

3. T. Ozekinici, A. Suay, O. Karasahin, N. Akpolat. The Value of CMV and Rubella IgG Avidity Tests in the Diagnosis of Cytomegalovirus (CMV) and Rubella Infections in Pregnant Women. In Biotechnol. & Biotechnol. Eq. 19/2005/3.