Diagnostic, prevenție și tratament în ulcerul gastroduodenal

Cuprins:

• Care sunt cauzele și factorii ce pot duce la apariția ulcerului gastroduodenal?
• Care sunt instrumentele de diagnostic al ulcerului gastroduodenal?
• Ce complicații pot apărea în cazul unui diagnostic de ulcer gastroduodenal?
• Cum tratăm ulcerul gastroduodenal?

Care sunt cauzele și factorii ce pot duce la apariția ulcerului gastroduodenal?

Etiologia ulcerului gastroduodenal este complexă și poate fi cauzată de mai mulți factori, printre care:

• Infecția cu Helicobacter pylori – aceasta este o cauză comună de ulcer gastroduodenal și este prezentă în aproximativ 60% din cazurile de ulcer peptic. Epidemiologia infectiei cu H. pylori evidențiază o crestere lineară odată cu înaintarea în vârstă, în țările occidentale, în schimb în celelalte țări europene, printre care și România, s-a constatat că infectia este destul de răspândită și în rândul persoanelor foarte tinere (copii si adolescenti). Principalul rezervor de infectie sunt indivizii pozitivi la H. pylori, iar contactul interuman intrafamilial reprezintă cea mai importantă cale de transmitere, în principal în prima copilărie.
• Consumul cronic de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) – acestea pot irita mucoasa gastrică și duodenală, ducând la apariția ulcerului.
• Stresul – poate contribui la apariția ulcerului prin creșterea secreției de acid gastric.
• Consumul excesiv de alcool și fumatul – aceste obiceiuri pot afecta mucoasa gastrică și duodenală.

Factorii de risc pentru ulcerul gastroduodenal includ:

• Vârsta înaintată, sexul masculin, istoricul familial de ulcer gastric
• Consumul de AINS, inclusiv acid acetilsalicilic
• Consumul excesiv de alcool, fumatul

Există anumite alimente și obiceiuri alimentare care pot crește riscul de apariție a ulcerului gastroduodenal, sau pot agrava simptomele existente, cum ar fi:

• Consumul excesiv de alcool poate irita mucoasa gastrică și duodenală, contribuind la apariția ulcerului sau la agravarea simptomelor existente.
• Consumul de cafea și ceai – aceste băuturi conțin cafeină, care poate crește secreția de acid gastric și poate agrava simptomele ulcerului.
• Consumul de alimente picante poate irita mucoasa gastrică și duodenală și pot potența simptomele ulcerului.
• Alimentele prăjite și grase, carebsunt greu digerabile, pot crește producția de acid gastric, ceea ce poate agrava simptomele ulcerului.
• Ciocolata conține substanțe care relaxează sfincterul esofagian inferior (cardia) și pot crește producția de acid gastric, ceea ce agravează simptomele ulcerului.

Din punct de vedere al clasificării ulcerului gastroduodenal, acesta se face, in primul rând, în funcție de localizarea anatomică a leziunii, astfel:

• Ulcer gastric – localizat în zona gastrică.
• Ulcer duodenal – localizat în duoden.

Severitatea ulcerului gastroduodenal poate varia de la forme ușoar la forme severe, în funcție de profunzimea și dimensiunea leziunii ulceroase. În general, se consideră că ulcerul este sever, atunci când dimensiunea acestuia depășește 1 cm în diametru, sau când prezintă semne de sângerare activă sau perforare.

Semnele și simptomele unui ulcer gastroduodenal includ:

• Durere sau arsură la nivelul abdomenului superior, care poate fi exacerbată de alimente sau băuturi acide, picante sau prăjite.
• Greutate sau senzație de plenitudine după masă.
• Grețuri și vărsături.
• Pierderea în greutate fără motiv (pentru ulcerul gastric).
• Sânge în scaun (sub formă de melena) sau vărsături.

Care sunt instrumentele de diagnostic al ulcerului gastroduodenal?

Diagnosticul pozitiv de ulcer gastroduodenal se bazează pe anamneză, examinare fizică și teste diagnostice suplimentare. La simptomele specifice descrise mai sus, în timpul examenului fizic, clinicianul poate constata semne de anemie sau dureri la palparea abdomenului.

Bateria de analize paraclinice pentru confirmarea diagnosticului presupune:

• Analiza de laborator prin care se depistează antigenul H.pylori in materiile fecale.
• Endoscopia digestivă superioară – este o investigație în care medicul introduce un tub flexibil cu o cameră video în esofag, stomac și duoden pentru a examina mucoasa și pentru a preleva probe de țesut. Acest test poate fi utilizat pentru a confirma prezența ulcerului și pentru a exclude alte condiții, cum ar fi cancerul gastric.
• Radiografia cu substanță de contrast – aceasta implică ingerarea unei substanțe de contrast care va fi vizibilă în timpul radiografiei. Acest test poate fi utilizat pentru a identifica ulcerul gastroduodenal.

Evolutia ulcerului gastroduodenal poate fi variabilă, în funcție de severitatea bolii și de eficacitatea tratamentului. În general, ulcerul poate fi vindecat cu un tratament adecvat, iar pacientul se poate recupera complet. Cu toate acestea, în unele cazuri, ulcerul poate recidiva sau poate fi complicat de alte probleme de sănătate.

Ce complicații pot apărea în cazul unui diagnostic de ulcer gastroduodenal?

Complicațiile posibile ale ulcerului gastroduodenal, menționate în literatura de specialitate vizează:

1. Sângerare gastrointestinală – ulcerul poate afecta vasele de sânge din mucoasa gastrică sau duodenală, ceea ce poate duce la sângerare. Aceasta poate fi o complicație gravă, care necesită adesea intervenție medicală de urgență.
2. Perforația ulcerului – mai rar, ulcerul poate perfora peretele gastric sau duodenal, ceea ce poate duce la peritonită sau alte complicații grave.
3. Obstrucția gastrică – ulcerul poate determina îngustarea sau blocarea pasajului alimentar prin stomac sau duoden.
4. Cancer gastric – uneori, ulcerul poate fi o manifestare a cancerului gastric, mai ales dacă este persistent sau recidivant.

Cum tratăm ulcerul gastroduodenal?

Tratamentul ulcerului gastroduodenal presupune o combinație de măsuri igieno-dietetice, medicamente și, în cazuri rare si grave, intervenție chirurgicală. Opțiunea de tratament depinde de severitatea bolii și de factorii individuali ai pacientului, cum ar fi vârsta, starea de sănătate generală și istoricul medical.

Regimul igieno-dietetic recomandă ca pacienții cu ulcer gastroduodenal să evite alimentele picante, grase, prăjite, alcoolul și tutunul, care pot agrava simptomele. Este indicată o dietă bogată în fibre, legume și fructe fierte, precum și limitarea consumului de cafea și de alte băuturi iritante. De asemenea, pacienții ar trebui să limiteze administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau alte medicamente, care pot irita mucoasa gastrică.

Scopul tratamentul medicamentos este de a reduce aciditatea gastrică și a elimina infecția cu Helicobacter pylori, care poate fi o cauză a ulcerului. Opțiunile utilizate pot include inhibitori de pompa de protoni (IPP), antagoniști ai receptorilor H2, antacide și antibiotice. În cazurile mai severe, poate fi necesară administrarea de corticosteroizi și imunomodulatoare pentru a reduce inflamația.

Intervenția chirurgicală poate fi necesară în cazurile rare în care tratamentul medicamentos și igieno-dietetic nu funcționează, sau în cazurile cu complicații, cum ar fi sau sângerarea și/sauau perforarea leziunii ulceroase.

În cadrul măsurilor profilactice și a programelor de screening pentru populația predispusă la ulcer gastroduodenal, pe primul loc se situează testarea și tratamentul infecției cu Helicobacter pylori: Infecția cu H. pylori este una dintre cele mai frecvente cauze ale ulcerului gastroduodenal și poate fi prevenită prin testarea și tratamentul pacienților infectați. Screening-ul pentru infecția cu H. pylori poate fi efectuat prin teste respiratorii, analiza materiilor fecale sau biopsia endoscopică.

Referințe:

1. Malfertheiner, P., Megraud, F., O’Morain, C. A., Gisbert, J. P., Kuipers, E. J., Axon, A. T., … & Calvet, X. (2017). Management of Helicobacter pylori infection—the Maastricht V/Florence consensus report. Gut, 66(1), 6-30.
2. Lanas, A., & Chan, F. K. (2017). Peptic ulcer disease. The Lancet, 390(10094), 613-624.
3. Kahrilas, P. J., Shaheen, N. J., & Vaezi, M. F. (2018). American Gastroenterological Association Institute technical review on the management of gastroesophageal reflux disease. Gastroenterology, 135(4), 1392-1413.
4. Tariq, S. H., & Tariq, S. H. (2017). Peptic Ulcer Disease. In StatPearls [Internet]. StatPearls Publishing.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK534792/
5. Chey, W. D., & Leontiadis, G. I. (2017). How to manage patients with ulcer bleeding. The American journal of gastroenterology, 112(4), 466-473.